Legislația privind prevenirea și combaterea spălării banilor din România intră într-o nouă etapă de armonizare europeană. Legea nr. 129/2019 rămâne cadrul național de referință în 2026, iar noul pachet legislativ AML al Uniunii Europene introduce reguli suplimentare, cu un moment important de aplicare la 10 iulie 2027.
Începând cu această dată, Regulamentul (UE) 2024/1624 va introduce un set mai uniform de cerințe AML la nivelul Uniunii Europene, inclusiv reguli explicite privind tranzacțiile legate între ele.
1. De la transpunerea directivei europene în 2019 la cadrul AML din 2026
În iulie 2019, România a adoptat Legea nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Actul normativ a reprezentat o etapă importantă în transpunerea Directivei (UE) 2015/849, astfel cum aceasta fusese modificată prin Directiva (UE) 2018/843, și în consolidarea sistemului național de prevenire a criminalității financiare.
Legea a stabilit obligații pentru o gamă largă de entități, inclusiv instituții financiare, profesioniști din anumite domenii și furnizori de servicii de jocuri de noroc.
Din 2019 până în 2026, reglementarea a evoluat atât la nivel național, cât și european.
Pentru industria jocurilor de noroc, un moment important a fost publicarea Ordinului ONJN nr. 370/2021, ale cărui instrucțiuni sectoriale au intrat în vigoare în ianuarie 2022.
Acestea au introdus cerințe detaliate privind evaluarea riscurilor, monitorizarea jucătorilor, procedurile interne și detectarea operațiunilor suspecte.
În paralel, Uniunea Europeană a adoptat în 2024 un nou pachet legislativ care urmărește reducerea diferențelor dintre regimurile naționale și consolidarea supravegherii.
Evoluția cadrului legislativ
| Perioada | Dezvoltare legislativă | Relevanță |
|---|---|---|
| 2019 | Legea nr. 129/2019 | Cadrul național AML/CFT și obligațiile entităților raportoare |
| 2022 | Intrarea în vigoare a instrucțiunilor ONJN aprobate prin Ordinul nr. 370/2021 | Cerințe sectoriale detaliate pentru jocurile de noroc |
| 2024 | Adoptarea Regulamentelor (UE) 2024/1624 și 2024/1620 și a Directivei (UE) 2024/1640 | Noul pachet european AML |
| 2026 | Consolidarea rolului AMLA și termene intermediare pentru anumite dispoziții ale Directivei 2024/1640 | Pregătirea aplicării noului cadru |
| 10 iulie 2027 | Aplicarea generală a Regulamentului (UE) 2024/1624 | Reguli AML direct aplicabile, cu excepțiile legale |
| 2028 | Începerea supravegherii directe AMLA pentru instituțiile financiare selectate | Consolidarea supravegherii europene |
Distincția esențială: Legea nr. 129/2019 nu a fost înlocuită integral în 2026 de un nou regulament european. Operatorii trebuie să respecte cerințele naționale actuale și, în paralel, să pregătească tranziția la regulile aplicabile din 2027.
2. Cine are obligații de prevenire a spălării banilor în România?
Articolul 5 din Legea nr. 129/2019 definește categoriile de entități raportoare.
Acestea includ instituții de credit, instituții financiare, furnizori de servicii de jocuri de noroc și alte categorii de profesioniști și societăți expres prevăzute de lege.
Pentru industria iGaming, statutul de entitate raportoare este deosebit de important.
Operatorii de cazinouri, pariuri și alte jocuri de noroc care intră sub incidența legislației trebuie să implementeze proceduri AML/CFT adaptate riscurilor activității lor.
În România, două autorități au un rol central.
ONPCSB — autoritatea națională de informații financiare
Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) reprezintă unitatea de informații financiare a României.
Acesta primește și analizează rapoartele privind tranzacțiile suspecte și alte raportări prevăzute de lege și exercită atribuțiile care îi sunt conferite de cadrul AML.
ONJN — autoritatea de supraveghere sectorială
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) supraveghează aplicarea obligațiilor AML de către furnizorii de servicii de jocuri de noroc aflați în competența sa.
Instrucțiunile aprobate prin Ordinul nr. 370/2021 detaliază modul în care operatorii trebuie să își organizeze evaluările de risc, politicile interne, verificările și monitorizarea tranzacțiilor.
ONPCSB și ONJN exercită atribuții distincte, dar complementare.
Pentru un operator, existența licenței ONJN nu reprezintă, prin ea însăși, dovada îndeplinirii tuturor obligațiilor AML. Cadrul de licențiere este prezentat în ghidul nostru despre licența pentru jocuri de noroc în România.
Ce se întâmplă cu furnizorii B2B?
O companie care deține o licență ONJN Clasa 2 nu trebuie presupusă automat ca având exact aceleași obligații de identificare a jucătorilor ca operatorul B2C.
Regimul concret depinde de activitatea desfășurată și de încadrarea juridică a entității.
De exemplu, o societate care procesează plăți poate avea obligații specifice legislației serviciilor financiare, în timp ce un furnizor de software poate fi supus altor cerințe de autorizare, contractare și conformitate.
Clasificarea obligațiilor trebuie realizată individual.
3. Obligațiile KYC și CDD pentru operatorii de jocuri de noroc
KYC (Know Your Customer) și CDD (Customer Due Diligence) reprezintă componente fundamentale ale sistemului AML.
Aceste măsuri urmăresc identificarea clientului, verificarea identității, înțelegerea relației comerciale și monitorizarea operațiunilor.
Articolul 11 din Legea nr. 129/2019 stabilește principalele elemente ale măsurilor standard de cunoaștere a clientelei.
Pentru operatorii de jocuri de noroc, aplicarea lor presupune utilizarea unor procese de verificare compatibile cu tipul activității și profilul de risc.
În mediul online, procedurile pot include identificarea la distanță, verificarea documentelor, validarea datelor și monitorizarea activității contului. Cerințele de licențiere și de dosar ale unui operator online sunt detaliate în ghidul licenței de Clasa 1 (B2C).
Praguri și evenimente relevante în 2026
| Situație | Cerință AML |
|---|---|
| Stabilirea unei relații de afaceri | Aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei în condițiile legii |
| Colectarea câștigurilor sau cumpărarea/schimbarea jetoanelor, pentru operațiuni de minimum 2.000 EUR | Măsuri standard potrivit regulilor sectoriale aplicabile |
| Suspiciune de spălare a banilor sau finanțare a terorismului | Analiză și raportare, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, indiferent de valoare |
| Client sau operațiune cu risc ridicat | Măsuri suplimentare de cunoaștere și verificare |
| Informații de identificare neclare, incomplete sau contradictorii | Reevaluarea și verificarea informațiilor |
Pragul de 2.000 EUR nu reprezintă o scutire generală de la KYC.
Un operator de jocuri online poate avea obligația de a verifica identitatea participantului înainte de atingerea acestui prag, inclusiv deoarece deschiderea contului poate reprezenta inițierea unei relații de afaceri.
Prin urmare, configurarea sistemelor de onboarding nu trebuie realizată pe presupunerea că verificările pot fi amânate automat până la prima tranzacție de 2.000 EUR.
4. Identificarea beneficiarului real și verificarea structurii corporative
Prevenirea spălării banilor nu privește exclusiv persoanele care participă la joc.
În cazul clienților persoane juridice și al anumitor relații comerciale, identificarea beneficiarului real este esențială.
Beneficiarul real este, în esență, persoana fizică ce deține sau controlează în ultimă instanță o entitate, potrivit criteriilor prevăzute de lege.
Identificarea sa poate necesita analiza structurii acționariatului, a controlului indirect și a documentelor societare.
Pentru investitorii din industria iGaming, aceste verificări sunt relevante atât în relația cu autoritățile de licențiere, cât și în relațiile bancare și cu furnizorii de servicii financiare. Cerințele privind structura societății sunt prezentate în ghidul de înființare a unei firme pentru licența de jocuri de noroc.
O structură corporativă complexă nu reprezintă automat o încălcare a legislației AML.
Totuși, aceasta trebuie să poată fi explicată și documentată, astfel încât proprietatea și controlul efectiv să fie identificate corespunzător.
Persoanele expuse public și jurisdicțiile cu risc ridicat
Companiile trebuie să aplice verificările cerute de lege pentru persoanele expuse public (PEP), pentru relațiile care implică anumite jurisdicții cu risc ridicat și pentru alte situații identificate prin evaluarea de risc.
Măsurile suplimentare pot implica obținerea unor informații privind proveniența fondurilor, aprobări interne și monitorizare mai intensă.
Aplicarea lor trebuie să fie proporțională și documentată.
5. Monitorizarea tranzacțiilor: cum sunt identificate operațiunile suspecte?
Un program AML eficient nu se limitează la verificarea documentelor la deschiderea contului.
Operatorul trebuie să urmărească evoluția relației de afaceri și tranzacțiile efectuate de client.
În domeniul jocurilor de noroc, instrucțiunile ONJN prevăd identificarea unor indicatori specifici.
Aceștia pot include depuneri și retrageri fără activitate de joc corespunzătoare, comportamente neobișnuite față de profilul clientului, informații contradictorii privind proveniența fondurilor sau încercări de utilizare a unor identități necorespunzătoare.
Alți indicatori pot privi operațiuni fragmentate, utilizarea unor persoane interpuse ori solicitări neobișnuite privind destinația plăților.
Un indicator de risc nu reprezintă automat dovada unei infracțiuni. El trebuie analizat în contextul profilului clientului și al celorlalte informații disponibile.
Pentru un operator online, aceasta presupune corelarea informațiilor din sistemul de conturi, platforma de joc, sistemul de plăți și procedurile de conformitate. Aceleași date stau la baza reținerii la sursă a impozitului pe câștiguri, explicată în ghidul 5 întrebări despre impozitarea veniturilor din pariuri online.
Un sistem de monitorizare trebuie să permită investigarea alertelor, documentarea concluziilor și justificarea deciziilor adoptate.
6. Raportarea tranzacțiilor suspecte către ONPCSB
Legea nr. 129/2019 stabilește obligația transmiterii rapoartelor privind tranzacțiile suspecte în situațiile prevăzute de art. 6.
Raportarea nu depinde de existența unei condamnări sau de demonstrarea definitivă a provenienței ilicite a fondurilor.
Este relevant dacă entitatea cunoaște, suspectează sau are motive rezonabile să suspecteze existența circumstanțelor descrise de lege.
Două tipuri de raportări care nu trebuie confundate
Raportarea tranzacțiilor suspecte
Se bazează pe existența unei suspiciuni relevante și nu este condiționată de atingerea unui anumit prag valoric.
Raportarea tranzacțiilor în numerar
Articolul 7 din Legea nr. 129/2019 prevede raportarea operațiunilor în numerar de minimum 10.000 EUR, în condițiile sale de aplicare.
Instrucțiunile ONJN detaliază și situația operațiunilor fragmentate, realizate în aceeași zi, precum și termenul de raportare de maximum trei zile lucrătoare.
Atunci când sunt implicate instituții de credit sau financiare, trebuie analizat cine are obligația de raportare potrivit art. 7.
Confidențialitatea raportării
Personalul trebuie instruit să respecte confidențialitatea rapoartelor și restricțiile legale privind divulgarea informațiilor despre raportarea unei suspiciuni.
Procedurile interne trebuie să stabilească cine analizează alertele, cine aprobă deciziile și cum se gestionează tranzacțiile pentru care legea prevede măsuri speciale.
Raportarea trebuie să fie un proces controlat, nu o decizie informală luată exclusiv la nivel operațional.
7. Politici interne, responsabilități și păstrarea documentelor
Conformitatea AML necesită un cadru intern de responsabilitate.
Articolele 23–25 din Legea nr. 129/2019 stabilesc obligații privind desemnarea persoanelor responsabile, politicile interne, instruirea și evaluarea riscurilor.
Instrucțiunile ONJN completează aceste cerințe pentru furnizorii de servicii de jocuri de noroc.
Un program AML trebuie să cuprindă proceduri de identificare a clienților, evaluarea riscului, monitorizarea tranzacțiilor, escaladarea alertelor și raportarea către autorități.
În plus, este necesară stabilirea responsabilităților personalului și instruirea periodică.
Păstrarea documentelor: regula de cinci ani
Legea nr. 129/2019 prevede, ca regulă generală, păstrarea documentelor și înregistrărilor relevante pentru o perioadă de cinci ani de la încetarea relației de afaceri sau de la efectuarea tranzacției ocazionale.
În cazurile prevăzute de lege, autoritățile competente pot solicita prelungirea perioadei, în limitele legale.
La expirarea termenelor aplicabile, datele personale trebuie gestionate și eliminate potrivit cerințelor legale.
Această obligație trebuie corelată cu GDPR.
Datele colectate pentru respectarea cerințelor AML nu trebuie reutilizate în mod incompatibil cu scopul pentru care au fost prelucrate, inclusiv în scopuri comerciale interzise de lege.
Pentru operatori, această distincție este importantă în relația dintre echipele de conformitate, IT și marketing.
8. Ce aduce nou Regulamentul (UE) 2024/1624 din 10 iulie 2027?
Noul Regulament european privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, cunoscut drept AMLR, reprezintă o schimbare structurală.
Spre deosebire de o directivă, regulamentul este direct aplicabil în statele membre, conform calendarului prevăzut de actul normativ.
Regulamentul urmărește stabilirea unor cerințe mai uniforme privind măsurile de cunoaștere a clientelei, evaluarea riscurilor, beneficiarii reali, politicile interne și monitorizarea tranzacțiilor.
Regula specială de 2.000 EUR pentru serviciile de jocuri de noroc
Articolul 19 alin. (5) din Regulamentul (UE) 2024/1624 prevede aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei de către furnizorii de servicii de jocuri de noroc la încasarea câștigurilor, plasarea mizelor sau ambele, pentru tranzacții de minimum 2.000 EUR.
Regula acoperă atât operațiunile individuale, cât și tranzacțiile legate între ele.
Prin urmare, operatorii trebuie să poată identifica și corela tranzacțiile relevante, nu doar să evalueze separat fiecare operațiune.
Această prevedere se adaugă situațiilor generale în care este obligatorie aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei.
Noul cadru european pe componente
| Act legislativ | Rol principal | Calendar relevant |
|---|---|---|
| Regulamentul (UE) 2024/1624 — AMLR | Reguli AML/CFT direct aplicabile entităților vizate | Din 10 iulie 2027, cu excepțiile prevăzute |
| Directiva (UE) 2024/1640 | Mecanisme naționale, supraveghere și cadrul autorităților | Transpunere generală până la 10 iulie 2027, cu termene speciale în 2025, 2026 și 2029 |
| Regulamentul (UE) 2024/1620 | Înființarea și funcționarea AMLA | Implementare etapizată |
| Legea nr. 129/2019 | Cadrul românesc actual de obligații și raportare | Aplicabil în 2026; necesită corelare cu noul cadru UE |
Operatorii nu ar trebui să amâne pregătirile până la intrarea în aplicare a regulamentului.
Sistemele informatice, fluxurile de lucru și contractele cu furnizorii pot necesita timp pentru adaptare, testare și validare.
9. Ce rol are noua autoritate europeană AMLA?
Regulamentul (UE) 2024/1620 a creat Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (AMLA), cu sediul la Frankfurt.
AMLA urmărește consolidarea armonizării europene, coordonarea supravegherii și cooperarea dintre unitățile naționale de informații financiare.
La 1 ianuarie 2026, transferul funcțiilor AML/CFT relevante de la Autoritatea Bancară Europeană (EBA) către AMLA a fost finalizat.
În 2027 este prevăzută selectarea instituțiilor financiare care vor intra în prima etapă de supraveghere directă europeană, programată să înceapă în 2028.
Aceasta nu înseamnă că AMLA va înlocui în 2027 ONJN ca autoritate de supraveghere directă a tuturor operatorilor de jocuri de noroc din România.
Pentru industria iGaming, relevanța AMLA constă în special în armonizarea standardelor, dezvoltarea cerințelor tehnice și convergența practicilor de supraveghere.
10. Cum trebuie să se pregătească operatorii pentru 2027?
Pregătirea pentru noul cadru european trebuie abordată ca un proiect de conformitate operațională.
Primul pas este o analiză a diferențelor dintre procesele existente și cerințele care urmează să devină aplicabile.
Priorități recomandate
| Domeniu | Acțiune pentru pregătirea anului 2027 |
|---|---|
| Evaluarea riscurilor | Actualizarea metodologiei și a riscurilor sectoriale |
| KYC și onboarding | Revizuirea momentului identificării și a verificărilor |
| Tranzacții legate între ele | Evaluarea capacității de corelare a operațiunilor la nivel de client |
| Beneficiar real și PEP | Revizuirea identificării, verificărilor și monitorizării |
| Raportare ONPCSB | Testarea fluxurilor de analiză, escaladare și raportare |
| Politici AML/CFT | Actualizarea procedurilor și a responsabilităților |
| Furnizori B2B | Verificarea obligațiilor contractuale și a accesului la date |
| GDPR și evidențe | Revizuirea termenelor, accesului și scopului prelucrării datelor |
| Training | Instruirea angajaților și documentarea rezultatelor |
| Audit și control | Testarea funcționării efective a procedurilor |
În cadrul acestei pregătiri, operatorii ar trebui să documenteze nu doar existența politicilor, ci și aplicarea lor.
De exemplu, un sistem de monitorizare trebuie să poată demonstra cum a fost generată o alertă, cine a analizat-o, ce informații au fost utilizate și cum a fost justificată decizia.
Această trasabilitate este relevantă atât pentru controalele autorităților, cât și pentru auditul intern. Pentru furnizorii B2B, obligațiile de raportare lunară către ONJN introduse prin Legea nr. 141/2025 sunt detaliate în ghidul nostru în limba engleză despre raportările furnizorilor Clasa 2.
Tehnologia și automatizarea
Digitalizarea poate facilita corelarea tranzacțiilor, detectarea anomaliilor, păstrarea înregistrărilor și raportarea.
Totuși, soluțiile automate trebuie proiectate cu mecanisme corespunzătoare de supraveghere umană, protecție a datelor și verificare a rezultatelor.
Automatizarea nu elimină responsabilitatea entității raportoare pentru respectarea legislației.
11. Riscurile neconformării: de ce documentele nu sunt suficiente
Nerespectarea legislației AML poate conduce la sancțiuni contravenționale, măsuri de remediere și alte consecințe, în funcție de natura și gravitatea încălcării.
Pentru operatorii de jocuri de noroc, riscurile pot depăși cuantumul unei amenzi.
Deficiențele privind identificarea clienților, monitorizarea tranzacțiilor sau guvernanța pot afecta relațiile cu băncile, procesatorii de plăți, furnizorii și autoritățile de licențiere.
Un operator poate avea politici interne bine redactate, dar un sistem de conformitate insuficient dacă procedurile nu sunt aplicate efectiv.
De aceea, pregătirea pentru un control trebuie să se concentreze asupra funcționării operaționale a mecanismelor AML.
Conformitatea sustenabilă presupune ca responsabilitățile, datele și controalele interne să funcționeze împreună.
Concluzie: conformitatea AML devine o componentă strategică în 2027
Legislația privind prevenirea spălării banilor din România a evoluat de la transpunerea directivelor europene din 2019 către un sistem mai detaliat de supraveghere și control.
Legea nr. 129/2019 și instrucțiunile ONJN rămân esențiale pentru obligațiile actuale ale operatorilor.
Începând cu 10 iulie 2027, Regulamentul (UE) 2024/1624 va adăuga un nivel mai ridicat de uniformitate europeană, în timp ce AMLA va continua dezvoltarea arhitecturii instituționale de supraveghere.
Pentru operatorii de jocuri de noroc, companiile tehnologice și investitori, adaptarea nu trebuie tratată exclusiv ca un exercițiu juridic.
Este necesară corelarea politicilor AML cu sistemele de onboarding, plăți, managementul riscurilor, raportarea și protecția datelor.
Companiile care încep pregătirea din 2026 vor fi mai bine poziționate pentru a gestiona tranziția la noul cadru european în 2027.
Asistență pentru conformitatea AML
Szilaghi Consulting oferă servicii de consultanță în domeniul licențierii, conformității și structurării activităților din industria jocurilor de noroc.
Asistăm operatorii și furnizorii în evaluarea obligațiilor AML/CFT, pregătirea politicilor și procedurilor interne, identificarea riscurilor de conformitate și integrarea cerințelor aplicabile în modelul operațional.
Serviciile pot include evaluarea cadrului existent, analiza cerințelor Legii nr. 129/2019, pregătirea procedurilor KYC/CDD, verificarea fluxurilor de raportare și sprijin pentru adaptarea la noile reguli europene.
Pentru companiile care planifică obținerea unei licențe sau extinderea activității în 2027, analiza AML ar trebui integrată încă din etapa de structurare a proiectului. Comparația costurilor de licențiere din 25 de jurisdicții este disponibilă în ghidul despre deschiderea unui cazinou online în 2027.
Consultați serviciile noastre de conformitate sau contactați Szilaghi Consulting pentru evaluarea cerințelor aplicabile afacerii dumneavoastră.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică sau de conformitate individualizată. Aplicarea cerințelor depinde de categoria entității, serviciile furnizate, relațiile comerciale și profilul de risc. Regulile europene și măsurile de implementare trebuie reverificate înainte de intrarea în aplicare în 2027. Ultima verificare legislativă: 11 octombrie 2026. Orizont de conformitate: 2026–2027.
